•  

     

     

     

     

     

     

     

    Cum am învins Mafia Pădurilor

    Mihai Goțiu

  • Înființarea ”DNA-ului Pădurilor”

    Vot istoric, în Senatul României

    discursul senatorului Mihai Goțiu

    16 iunie 2020

    Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM sau ”DNA-ul Pădurilor”) va fi o structură specializată pentru combaterea tuturor infracțiunilor de mediu (legate de protecția pădurilor, apelor, aerului și combaterea poluării de orice fel). Înființarea acestei structuri semnifică asumarea de către Parlamentul României că lupta pentru protejarea mediului și împotriva schimbărilor climatice reprezintă o prioritate națională.

  • Noul Cod Silvic

    Modificări pentru stoparea tăierilor ilegale de lemn

    Suplimentare cu 4 milioane de lei pentru construirea unui nou corp de clădire la BCU Cluj

    Cele mai importante modificări ale Noului Cod Silvic

    * Completarea definiției materialelor lemnoase, astfel încât să fie blocată Metoda Tocătorul, folosită pentru expedierea din pădure a unor cantități importante de lemn tăiat illegal. Propunerea legislativă mi-am asumat-o în urma investigațiilor de presă și ale activiștilor de mediu și a beneficiat de susținerea a 50.000 de cetățeni care au semnat petiția inițiată de Comunitatea Declic.

    * Trecerea etapizată la vânzarea ca lemn fasonat a copacilor tăiați din pădurile proprietate publică de stat (pentru a putea măsura exact lemnul care pleacă din păduri).

    * Încadrarea ca infracțiune a transporturilor de lemn fără acte, în cazul transporturilor de peste 10 mc de lemn, dublată de confiscarea mijlocului de transport.

    * Încadrarea ca infracțiune a oricărui furt sau tăiere ilegală de lemne, indiferent de volumul furat și/sau tăiat ilegal.

    De asemenea, modificările vizează și facilitarea accesului cetățenilor pe jos sau cu bicicleta în pădure și obținerea actelor de mediu pentru exploatarea pădurilor.

    Suplimentare cu 4 milioane de lei pentru construirea unui nou corp de clădire la BCU Cluj

    Blocarea ”Amendamentului Schweighofer”

    Noul Cod Silvic, reprezintă un pas foarte important pentru salvarea pădurilor din România, dar lupta împotriva Mafiei din domeniu nu se încheie cu adoptarea acestei legi.

    Investigațiile pe care le-am făcut pe teren au scos la iveală metode de furt complexe, exploatarea pădurilor se face, în continuare, cu iresponsabilitate, iar tăierile ilegale de păduri și distrugerea acestora beneficiază de clemența și complicitatea unor decidenți politici și ai unor angajați ai instituțiilor publice de la nivel local și central.

    După ce a fost adoptată cu unanimitate de Senat, propunerea legislativă a fost blocată aproape două luni în Comisia pentru Agricultură și Silvicultură din Camera Deputaților, unde lobby-ul unor sindicaliști silvici, al proprietarilor privați de păduri și al administratorilor (privați și Romsilva) de păduri au încercat să o lase fără conținut, ba chiar să înlăture articolul anti-monopol din Codul Silvic, de care ar fi beneficiat ”cunoscuta” companie austriacă HS Group, noul nume al Schweighofer Holzindustrie.

    Aceste intervenții au reușit să blocheze unele modificări și să slăbească unele măsuri adoptate de Senat (cea mai importantă fiind eliminarea prevederilor prin care s-ar fi interzis tăierile principale de păduri în parcurile naționale).

    Presiunea civică, manifestată în mod constant (în ciuda jignirilor aduse ong-urilor și activiștilor de mediu), a echilibrat, însă, balanța și, în ciuda ”pierderilor” menționate, prevederile anti-hoție au fost adoptate, iar ”amendamentul Schweighofer” a fost respins.

    Adoptarea acestei legi, în ciuda unei opoziției furibunde a sistemului, reprezintă, însă, o victorie majoră pentru salvarea pădurilor României. Sunt convins că, împreună, putem duce lupta asta până la capăt și să o câștigăm!

  • ”Amendamentul BCU”

    Bani de la bugetul de stat pentru educația clujeană

    Suplimentare cu 4 milioane de lei pentru construirea unui nou corp de clădire la BCU Cluj

    4 milioane de lei pentru viitorul Clujului

    În urma amendamentului depus de Mihai Goțiu, la Legea Bugetului de Stat pe anul 2020, s-au alocat 4 milioane de lei pentru deblocarea investiției într-un corp nou al Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) din Cluj. Lucrările se preconizează să fie reluate la jumătatea lunii septembrie 2020

    Alocările insuficiente din anii 2017 și (mai ales) 2018/2019 au generat probleme de risc pentru această investiție – săpăturile având loc în zona ultracentrală a orașului, cu un trafic intens și cu o pânză freatică consistentă, posibilele degradări (tasări, alunecări de teren) putând bloca circulația în zonă și să afecteze rețeaua de utilități publice care deservește clinicile din zonă: clinici medicale – Institutul Inimii, Centrul de Diabet Cluj și Centrul pentru Transplant Renal Cluj

  • Cercetare de frontieră, la Cluj

    demersuri pentru fonduri europene

    Suplimentare cu 4 milioane de lei pentru construirea unui nou corp de clădire la BCU Cluj

    Intervenție pentru a nu elimina Clujul din competiție

    Proiecte strategice de cercetare din fonduri europene, anunțate de Guvern: fonduri de aproximativ 150-200 de milioane de euro fiecare, pe exercițiul financiar 2021-2027

     

    (1) Obținerea vaccinului tetravalent (cu patru tulpini) la Institutul Cantacuzino.

    (2) Înființarea unui institut de cercetare pe medicină genetică.

    (3) Înființarea unui Institut de Inteligență Artificială pentru zona de robotică, automatizări industrial și IT.

    (4) Înființarea unui Institut pentru Tehnologiile Viitorului (nanotehnologii, microelectronică, fotonică, material și tehnologii de fabricație avansate)

     

    Toate ar fi urmat să fie concentrate în București!

    În urma interpelării oficiale a Guvernului Orban și a intervențiilor publice, Clujul re-intră, cu șanse, în competiția accesării unui astfel de proiect.

    Suplimentare cu 4 milioane de lei pentru construirea unui nou corp de clădire la BCU Cluj

    De ce e important pentru Cluj, Transilvania și România

    Ideea concentrării tuturor celor patru institute/programe strategice de cercetare în București este una fundamental greșită și în contradicție flagrantă cu principiile unei dezvoltări sustenabile a Uniunii Europene, nu doar la nivelul cercetării, ci în toate domeniile.

    Studiile realizate, în ultimul deceniu, de reprezentanții Băncii Mondiale relevă, dincolo de orice dubiu, importanța orașelor ”secundare” (orașe ”primare” fiind considerate capitalele), atât la nivel european, cât și pentru România.

     

    Dezvoltarea orașelor ”secundare” (gen: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov etc.) este esențială:

    • Pentru o dezvoltare echilibrată a unei țări, oferind alternative de dezvoltare și realizare profesională pentru cetățenii acesteia (e extrem de important în cazul României, care se confruntă cu fenomenul migrației externe, să existe posibilitatea migrației interne);
    • Pentru dezvoltarea regională, orașele ”secundare” fiind polii de dezvoltare a unor întregi regiuni, nu doar a zonelor metropolitane care le include.

    În cazul unui oraș precum Cluj-Napoca, unul dintre principalele orașe ”secundare” ale României (cel care atrage și cei mai mulți dintre cetățenii români care, altfel, ar părăsi țara), componenta de învățământ universitar și cercetare a reprezentat și reprezintă cel mai important avantaj competitiv pe care s-a bazat dezvoltarea din ultimele decenii și pe care se bazează, din punct de vedere strategic, dezvoltarea viitoare.

  • Reabilitarea podului peste Arieș

    Amendament USR: bani pentru întreținerea drumurilor naționale

    Podul de pe râul Arieș, din dreptul localității Turda, situat pe DN 1, km 444+840, se află într-o stare avansată de degradare, circulația pe acesta făcându-se cu riscuri mari pentru cei care îl tranzitează, precum și cu mari pierderi de timp, cauzate de circulația alternativă, pe un singură bandă.

     

    Podul a fost preluat în anul 2018, de către CNAIR, de la Primăria Turda, care nu dispunea de sumele necesare reabilitării lui. Expertiza tehnică efectuată în luna august 2018, după preluare, a încadrat podul la clasa stării V, respectiv: stare tehnică ce nu asigură condiții minime de siguranță a circulației. În mod normal, încadrarea la clasa stării V ar fi trebuit să ducă la închiderea circulației pe acest pod, fapt care ar avea ca efect, însă, devierea circulației de pe DN 1 prin centrul municipiului Turda.

     

    Amendament USR, admis la Legea Bugetului de Stat pe anul 2020: suplimentarea fondurilor necesare pentru întreținerea drumurilor naționale cu 160 de milioane de lei (creștere de 80). La acest capitol, am solicitat alocarea sumei de 8,152 milioane de lei (cu tot cu TVA) pentru reparațiile capitale care trebuie făcute la podul de peste râul Arieș de pe DN1, din municipiul Turda

    Circulația s-a deschis pe ambele sensuri. Încep lucrările în septembrie?

    ·         Declarații Eugen Cecan, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj (22.08.2020): ”Documentațiile tehnice necesare demarării acestor lucrări sunt în stadiul de avizare la București, la nivelul CTE (Consiliul Tehnico - Economic) al CNAIR. După avizare, mai avem nevoie de autorizația de construcție, care, după mine, nu va dura mai mult de una-două săptămâni până o vom obține.
     
    ·         Lucrările vor începe cel târziu la finalul lunii septembrie (anul curent) și vor dura 9 luni. Se va putea lucra, în unele situații, și pe durata iernii. Lucrările vor fi făcute de către firma ARL SA Cluj-Napoca (Antrepriza Reparații și Lucrări), subcontractor al STRABAG, iar costurile se ridică la aproximativ 7 milioane de lei (fără TVA). ·         Concomitent cu lucrările la pod, Compania de Apă Arieș – Turda va lucra la cele două conducte de apă care traversează râul. Vor face două L-uri pentru noul proiect de modernizare a podului.”

    Voi solicita, oficial, informații suplimentare legate de realizarea acestei investiții și voi monitoriza respectarea calendarului de lucrări. Rămâne o întrebare: s-a deschis circulația din rațiuni electorale (pentru a nu bloca traficul în Turda în timpul campaniilor), cu toate riscurile asociate sau expertizele și studiile făcute până acum au fost ”greșite”?

  • Roșia Montană în UNESCO

    reluarea procedurilor oficiale

    Suplimentare cu 4 milioane de lei pentru construirea unui nou corp de clădire la BCU Cluj

    Condiție USR de susținere a Guvernului Orban

    La solicitarea mea, redepunerea Dosarului Roșia Montană la UNESCO a fost una dintre condițiile exprese menționate în Protocolul semnat între USR și PNL pentru susținerea Guvernului Orban, în noiembrie 2019

    Pe 31 ianuarie 2020, în continuarea demersurilor pe care le-am făcut și s presiunii civice, care a culminat cu protestul din Piața Victoriei, de pe 30 ianuarie, Guvernul Orban a depus dosarul la UNESCO. Acesta urmează să fie analizat și, sper, aprobat, la proxima Conferință UNESCO, cea din această vară fiind amânată din cauza pandemiei de COVID 19

  • Salvarea cetăților dacice

    Cum s-a deblocat situația

    În vara anului 2018, am efectuat o documentare pe teren la cetățile dacice din Munții Orăștiei, incluse în Patrimoniul UNESCO. Am prezentat situația dezastruoasă miniștrilor Culturii, cu care am purtat o corespondență intensă și am avut mai multe luări de poziție, în Senat și publice. În urma demersurilor, pe 16 aprilie 2019, Comisia comună pentru UNESCO a Camerei Deputaților și Senatului, din care am făcut parte, s-a deplasat în județul Hunedoara.

    Vizita Comisiei UNESCO a fundamentat legea specială, care a fost adoptată pe 11 februarie 2020. Potrivit legii, cetățile dacice au fost trecute în administrarea Consiliilor Județene Hunedoara, respectiv Alba. Acestea au responsabilitatea să stopeze distrugerea acestor monumente emblematice pentru istoria și cultura universală, să -i oprească pe căutătorii și hoții de comori, să înceapă restaurarea lor și să valorifice acest patrimoniu pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale.

  • Comisia Certej

    Justiția a confirmat raportul anchetei parlamentare

    Raportul Certej

    În vara anului 2017, am inițiat și am fost raportor al Comisiei de anchetă parlamentară a Proiectului minier de exploatare a aurului cu cianuri de la Certeju de Sus. Ancheta, care a presupus documentări și audieri pe teren, audieri ale reprezentanților instituțiilor publice locale și centrale, corespondențe cu reprezentanții ministerelor și consultarea zecilor de documentații, avize și autorizări ale proiectului a durat mai mult de un an.

     

    În timpul vizitelor pe care le-am făcut pe teren, al audierilor din Comisia pentru Cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii din Senat, precum şi al cercetării documentelor aferente, am scos în evidenţă numeroase ilegalităţi legate de acest proiect: privitoare la transferul proprietăţilor, avizarea şi aprobarea defrişărilor, fragmentarea proiectului pentru a evita evaluările cumulate de mediu, eliberarea unor acte de construcţie şi de mediu şi constituirea garanţiilor.

     

    Raportul final a fost finalizat și adoptat de Senat în vara anului 2018. În baza acestuia au fost sesizate ministerele de resort și procurorii DNA.

    În luna iulie 2020, magistraţii Curţii de Apel Oradea au respins calea extraordinară de atac (ultima) iniţiată de societatea Deva Gold şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, legată de anularea planului de urbanism zonal (PUZ), adoptat în 2010 pentru comuna Certeju de Sus (jud. Hunedoara), în baza căruia s-a avizat şi autorizat proiectul minier de exploatare a aurului cu cianuri din localitate. Decizia echivalează cu blocarea proiectul minier distructiv din localitate.

     

    Procesul a fost inițiat și purtat în instanță de Mining Watch România, organizație care sesizat Comisia pentru cercetarea abuzurilor din Senat, în primăvara anului 2017.

  • Ape curate

    ”NU” băgării râurilor pe țeavă!

    Amendamente adoptate la Legea Apelor (2020)

    Stoparea proiectului micro-hidrocentralelor de pe Someșul Rece (2019)

    Demolarea micro-hidrocentralei ilegale, descoperite pe Someșul Cald (2019)

    Sesizare la CCR pentru Legea Anti-Râuri

    Timp de peste doi ani am luptat în Parlament, pentru a bloca una dintre cele mai nocive legi la adresa râurilor din România. Sub pretextul unui așa-zis ”interes public major”, pe albiile râurilor din România ar putea fi executate lucrări hidro-energetice cu încălcarea normelor de protecție a mediului.

    Legea este una cu dedicație, pentru proiectul megalomanic din Parcul Național Defileul Jiului, declarat de Justiție, în mod definitiv, ca fiind ilegal, după ce s-au cheltuit abuziv aproximativ 150 de milioane de euro. De prevederile aberante ar profita, însă, orice alt proiect hidro-energetic, declarat din pix ca fiind ”de interes public major”.

    În realitate, conform normelor europene, interesul public major e considerat a fi protecția mediului!

    În ciuda opoziției din Parlament (în Senat, propunerea legislativă a fost respinsă în unanimitate), legea a fost adoptată de Camera Deputaților. Am inițiat și am depus sesizare la Curtea Constituțională a României, termenul fiind 30 septembrie 2020. Dacă va fi necesar, voi continua demersurile la Comisia Europeană.

  • Curățenie generală

    lupta cu depozitele ilegale de deșeuri și afacerile murdare din domeniu

    documentare la ”groapa” de gunoi din vârful Munților Bucovinei

    sesizări și interpelări legate de problema Pata Rât

    sesizări Garda de Mediu, pe depozite ilegale de deșeuri - județele Cluj, Dâmbovița, Ilfov, Alba etc.

  • Activitatea parlamentară în cifre

    1.319 întrebări, interpelări și declarații politice, 131 inițiative legislative

    1

    910

    Luări de cuvânt în plen

    2

    102

    Declarații politice

    3

    82

    Interpelări

    4

    33

    Interpelări adresate Primului Ministru

    5

    192

    Întrebări

    6

    131

    Inițiative legislative

  • Cel mai activ senator

    analiză comparativă

    Top 5 senatori

  • Responsabilități

    Comisii permanente

    Comisia pentru Învățământ, cercetare, tineret și sport - 7 sesiuni

    Comisia pentru petiții, combaterea abuzurilor și lupta împotriva corupției - 3 sesiuni

    Comisia pentru Ape și Păduri - 4 sesiuni

    Comisia pentru Mediu - membru de facto - 7 sesiuni

    Comisii speciale

    Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial - 2 sesiuni
    Comisia de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie.- 2 sesiuni

    Comisia de anchetă a Proiectului minier de la Certej - 2 sesiuni

    Funcții

    Vice-președinte al Senatului României, membru în Biroul Permanent al Senatului României - 2 sesiuni

    Vice-lider al grupului parlamentar USR de la Senat - 5 sesiuni

    Raportor al Comisiei Certej

     

    Responsabilități interne

    Membru în Biroul Național al USR - din septembrie 2019

    Membru al Comisiei Comune pentru Politici Publice a Alianței USR PLUS - din iunie 2019

     

  • Impact pe Facebook

    cel mai urmărit politician USR

    Mihai Goțiu

    147.720

    persoane care apreciază

    Uni​unea Salvați România

    144.709

    persoane care apreciază

    Claudiu Năsui

    137.895

    persoane care apreciază

    Dan Barna

    123.963

    persoane care apreciază

    Clotilde Armand

    113.979

    persoane care apreciază

    Cosette Chichirău

    100.037

    persoane care apreciază

    Cristina Prună

    63.918

    persoane care apreciază

    Cristian Ghinea

    57.795

    persoane care apreciază

    Iulian Bulai

    41.815

    persoane care apreciază

    Silvia Dinică

    38.755

    persoane care apreciază

    Stelian Ion

    34.427

    persoane care apreciază

    Emanuel Ungureanu

    32.170

    persoane care apreciază

    Cristian Seidler

    31.443

    persoane care apreciază

    Dominic Fritz

    30.768

    persoane care apreciază

  • Cine sunt urmăritorii

    date demografice

    Vârstă și sex

    PERSOANE CARE APRECIAZĂ

    Localizare

    PERSOANE CARE APRECIAZĂ

    Vârstă și sex

    impact

    Localizare

    impact

    impact

    peste 100.000/zilnic

  • Motivare

    Pentru STELA MARIA SILVA

    VA CONTINUA!

  • MULȚUMIRI!

    Colaboratori Birou Senatorial

    Elena Muscă - coordonator activitate cabinet

    Christian Schuster - educație

    Tudor Știrbu - comunicare, investigații

    Ovidiu Mihuț - mediu

    Colaboratori USR, grup parlamentar

    Oana Poenaru - mediu & more

    Filiala USR Cluj și Filialele locale din Cluj, Filiale USR din întreaga țară

    Consilierii grupului parlamentar USR Senat

    Toți membrii USR și cetățenii care se implică, în orice mod, în schimbarea României